Institute of Genetics,
Physiology and Plant Protection

       Anual, la 10 noiembrie, Comunitatea științifică sărbătorește Ziua Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare. Evenimentul a fost proclamat la 2 noiembrie 2001 și celebrat pentru prima dată la 10 noiembrie 2002, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Ediția din acest an a Zilei Internaționale pentru Știință și Dezvoltare este marcată de aniversarea a 60-a a AȘM și a 75-a de la crearea primelor instituții de cercetare de tip academic.

Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) este o instituție de drept public din domeniul cercetării și inovării, având în calitate de fondator Ministerul Educației și Cercetării. În structura actuală IGFPP a fost fondat la iniţiativa AȘM la 1 octombrie 2013 prin contopirea Institutului de Genetică și Fiziologie a Plantelor al AŞM și Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM. Institutele comasate deţin o istorie de mai multe decenii fundamentată pe realizări ştiinţifice recunoscute în ţară şi peste hotare. Bazele teoretice ale cercetărilor în genetica și ameliorarea plantelor au fost confirmare prin instituirea Institutului de Genetică Ecologică în 1985, în timp ce cercetările în fiziologia și biochimia plantelor au fost consolidate în cadrul Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor, fondat în 1960. Studiile în protecția plantelor au fost consolidate în a. 1969, când a fost fondat Institutul Unional de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Metodelor Biologice de Protecţie a Plantelor.

În conformitate cu sarcinile de bază, direcțiile de cercetare, pe parcursul perioadei de activitate a institutului au fost dezvoltate și fundamentate importante școli științifice:

1)      școala științifică în genetica ecologică a plantelor de cultură,  care prezintă o bază teoretică ce argumentează reacţiile adaptive ale plantelor în ontogeneză şi filogeneză (fondată de acad. Alexandru JUCENCO);

2)      şcoala ştiinţifică în domeniile imunogeneticii şi ameliorării gametice a plantelor legumicole, fundamentate interrelaţiile şi interacţiunile rezistenţei orizontale şi verticale ale plantelor către patogeni cu capacitate generală şi specifică de adaptare (m. cor. al AȘM Natalia BALAŞOVA);

3)      școala în domeniul geneticii şi geneticii moleculare a rezistenţei plantelor, dezvoltate abordări de identificare a factorilor genetici pentru diferenţierea formelor parentale după caracterele cantitative ale rezistenţei plantelor la factori abiotici stresogeni (acad. Anatolie JACOTĂ);

4)       școala în domeniul microelementelor ca vectori ai proceselor biologice, ce a evidențiat rolul microelementelor în formarea rezistenţei, productivităţii plantelor şi a calităţii producţiei agricole, dezvoltate strategii, procedee şi tehnologii de sporire a productivității plantelor (acad. Simion TOMA);

5)       școala ştiinţifică în domeniul biologiei celulare şi tisulare, ce a fundamentat o direcţie modernă în biologia vegetală, aparţinând la capitolul biologiei reproductive,  morfogenezei in vitro, dar şi a nonmorfogenezei denumită „carpocultura in vitro” (acad. Boris MATIENCO);

6)      școala în domeniul fotosintezei la plantele pomicole, ce  a pus în evidență legităţile relaţiilor donator-acceptor ca bază de reglare a procesului de productivitate a plantelor fructifere; stabilite căile de sporire ale productivităţii prin dirijarea reacţiilor de adaptare ca urmare a optimizării condiţiilor de creştere (acad. Gheorghe ŞIŞCANU);

7)      școala în domeniul formogenezei ereditare, ce a  fundamentat direcţia  nouă  privind inducţia mutaţiilor şi recombinaţiilor la plante prin acţiunea radiaţiei (în particular solare de înaltă altitudine) (m. cor. al AȘM Constantin MORARU);

8)       școala în domeniul metabolismului energetic, productivităţii şi rezistenţei plantelor cu fondarea direcţiei – agrobioenergetica (m. cor. al AȘM Nicolae BALAUR);

9)      școala în domeniul fitopatologiei plantelor, ce a demonstrat acţiunea toxică a mijloacelor chimice și argumentat conceptul elaborării metodelor alternative de protecţie a plantelor (acad. Ion POPUȘOI).

Pe parcursul anilor au fost obținute importante rezultate cu impact economic: 

IGFPP_rezultate_remarcabilite_retrospcetiva.pdf