Institute of Genetics,
Physiology and Plant Protection
Ministry of Education,
Culture and Research
ŞEDINŢA CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC SPECIALIZAT DH 10.411.04-06 DIN 8 SEPTEMBRIE 2017
Se anunţă susţinerea tezei de doctor habilitat.
Pretendent: ALEXANDROV Eugeniu
Consultanţi ştiinţifici:
- BOTNARI Vasile, doctor habilitat în ştiinţe agricole, conferenţiar cercetător;
- GAINA Boris, doctor habilitat în ştiinţe tehnice, profesor universitar, academician.
Consiliul Ştiinţific Specializat DH 10.411.04 – 06
Tema tezei: „CREAREA HIBRIZILOR INTERSPECIFICI DE VIŢĂ-DE-VIE (VITIS VINIFERA l. X MUSCADINIA ROTUNDIFOLIA MICHX.) CU REZISTENŢĂ SPORITĂ FAŢĂ DE FACTORII BIOTICI ŞI ABIOTICI”
Specialitatea: 411.04 – Ameliorarea plantelor şi producerea seminţelor.
Data: 08 septembrie 2017
Ora: 10.00
Local: Sala de şedinţe a Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al ASM (blocul Genetica, et.2.).
Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului
1. Alexandrov E.Hibridarea distantă la viţa de vie (Vitis vinifera L. x Vitis rotundifolia Michx.). Chişinău: „Print-Caro” SRL, 2010. 192 p.
2. Alexandrov E.Hibrizii distanţi ai viţei de vie (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.). Aspecte biomorfologice şi uvologice. Chişinău: Tipogr. AŞM. 2012.140 p.
3. Gaina B., Alexandrov E.Pagini din istoria si actualitatea viticulturii. Chisinău: Lexon-Plus, (Tipografia Reclama), 2015. 260 p.
4. Alexandrov E., Gaina B. Distant hybrid in F4 (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Mchx.) and of cultivars of Vitis vinifera L. x and of concerning the content of some biochemical compounds. În: Scientific Papers Series Management, Economic in Agriculture and Rural Development, Vol. 15, Issue 1, 2015, p. 37-44.
5. Alexandrov E. Biochemical features of the distant hybrides in F4 (V.vinifera L. x M.rotundifolia Michx.) and of V.vinifera L. În: Agriculture - Science and Practice, nr. 1-2 (93-94) 2015, p. 41-48.
6. Alexandrov E. New requirements in the creation of varieties of vine with the economic and ecological effect in the conditions of climate change. In: Scientific Papers Series Management, Economic in Agriculture and Rural Development, Vol. 15, Issue 3, 2015, p. 35-42.
7. Alexandrov E. Genomic deoxyribonucleic acid (DNA) of the distant hybrids of vine (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.). In: Scientific Papers Series Management, Economic in Agriculture and Rural Development, Vol. 15, Issue 3, 2015, p. 43-48.
8. Alexandrov E.New requirements to create of vine varieties economic and environmental significance. În: Agriculture - Science and Practice, nr. 3-4 (94-95) 2015, p. 44-51.
9. Alexandrov E, Gaina B. The study of heavy metals in berries of vineyards distance hybrids Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx. În: Agriculture - Science and Practice, nr. 3-4 (94-95) 2015, p. 52-56.
10. Alexandrov E. Interspecific hybrids of vines (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.) with increased resistance to biotic and abiotic factors. In: Scientific Papers Series Management, Economic in Agriculture and Rural Development, Vol. 16, Issue 1, 2016, p. 39-44.
11. Alexandrov E. Interspecific hybrids of vines (Vitis vinifera L.x Muscadinia rotundifolia Michx.) and heavy metals. In: Scientific Papers Series Management, Economic in Agriculture and Rural Development, Vol. 16, Issue 1, 2016, p. 45-48.
12. Alexandrov E.The expressiveness of the characters in the process of creating new varieties of vines. In: Scientific Papers Series Management, Economic in Agriculture and Rural Development, Vol. 16, Issue 1, 2016, p. 49-52.
13. Alexandrov E.The concentration of the chemical compounds and the color of berry to the varieties of the interspecific hybrids to the vines (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.). In: Scientific Papers Series Management, Economic in Agriculture and Rural Development, Vol. 16, Issue 1, 2016, p. 53-56.
14. Alexandrov E. The concentration of resveratrol of vines the species in comparison with descendants of these species. In: Agriculture – Science and Practice, Nr. 1-2(97-98)/2016, p. 23-28.
15. Alexandrov E., Gaina B.The volatile esters of berries of the interspecific hybrids to the vines (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.). In: Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol. 16, Issue 4, 2016. p. 23-25.
16. Alexandrov E., Gaina B. The concentration of the terpene alcohols from the juice of berry of the interspecific hybrids to the ines (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.). In: Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol. 16, Issue 4, 2016. p. 27-30.
17. Alexandrov E. The anatomical features of the stability of the grapes to the phylloxera. In: Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol. 16, Issue 4, 2016, p. 31-36.
18. Alexandrov E. The genotypes feed-back to the environmental factors. In: Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture an Rural Development. Vol. 17, Issue 1, 2017. p. 43-48.
19. Alexandrov E.The potential of chemical compounds compared with grapevine berries color and degree of distancing from the initial species (spontaneous). Agriculture - Science and Practice Journal. Vol 1, No 101 (2017), p. 68-79.
20. Alexandrov E. Determination of the resistance to environmental factors of the interspecific hybrids of vines (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.). Agriculture - Science and Practice Journal. Vol 1, No 101 (2017), p. 80-89.
21. Александров Е. Отдаленные гибриды винограда Vitis vinifera L. x Vitis rotundifolia Michx. În: Вiсник Киiвського Нацioнального Унiверситету Iменi Тараса Шевченко «Iнтродукцiя та збереження рослинного рiзноманiття», №19-21, 2009, с. 29-30.
22. Александров Е., Гаина Б. Требования, предьявляемые к созданию новых сортов винограда. В: Садоводство и Виноградарство. Технологии и Инновации. №. 11-12 (52-53), 2015, с. 16-18.
23. Александров Е., Гаина Б.Анатомические признаки устойчивости винограда к филлоксере. В: Виноградарство и виноробство. Вип. 53, 2016, с. 7-9.
24. Александров Е.Г., Ботнарь В.Ф., Гаина Б.С.Устойчивость винограда к филлоксере с точки зрения гистоанатомических признаков. В: Садоводство и Виноградарство. Технологии и Инновации. №. 2 (64), 2016, с. 12-14.
25. Gaina B., Alexandrov E., Sartorri E., Novosadiuc Iu.Cerinte noi la crearea varietatilor de vita-de-vie cu efect economic si ecologic. In: Pomicultura, Viticultura si Vinificatia, nr. 2 (56) 2015. p. 16-22.
26. Alexandrov E. Influenţa gradului de distanţare de la speciile spontane asupra potenţialului compuşilor chimici din bacele de viţă-de-vie. În: Agricultura Moldovei. Nr. 7-8, 2016, p. 29-34.
27. Alexandrov E.Varietăţi noi de viţă-de-vie cu conţinut sporit de resveratrol. În: Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. Nr. 2 (62) 2016. ISSN 1857-3142. pag. 16-19.
Problematica abordată constă.
Dezvoltarea viticulturii în mare măsură este determinată, de resursele pedoclimatice şi financiare pentru fondarea şi întreţinerea plantaţiilor cu viţă-de-vie, sensibilitatea la atacul de viroze, fitoplasme, micromicete patogene şi dăunători.
Soiurile europene de viţă-de-vie omologate în Republica Moldova sunt sensibile la atacul filoxerei (Phylloxera vastatrix Planch.), fapt ce impune fondarea plantaţiilor cu material săditor altoit pe portaltoi filoxerorezistent. De asemenea, sensibilitatea vădită la temperaturi joase de iernare necesită aplicarea unor măsuri suplimentare de protejare a plantelor în perioada de repaus vegetativ.
Obţinerea unor producţii competitive, necesită implicarea tratamentelor chimice obligatorii de prevenire şi combatere a dăunătorilor, micromicetelor şi altor patogeni, acești factori conducând la majorarea costurilor de producţie şi poluare a mediului ambiant.
Sunt cunoscute şi înalt apreciate rezultatele ameliorării viţei-de-vie începând cu a două jumătate a secolului XX. Apreciind importanța acestor realizări privitor la caracterele agrobiologice înalte ale soiurilor obţinute, menţionăm, faptul că cultivarea acestor soiuri impune altoirea lor pe protaltoiuri nord-americane rezistente la filoxeră, procedură care majorează considerabil costul de producere a materialului săditor.
Este actuală problema creării genotipurilor de viţă-de-vie rizogene, cu îmbinarea caracterelor: struguri de calitate superioară, productivitate înaltă, rezistenţă sporită la boli şi dăunători, îndeosebi la filoxeră, rezistenţă la temperaturi joase în perioada de iernare etc.
Fondarea plantaţiilor de viţă-de-vie pe rădăcini proprii reprezintă o perspectivă pentru viitorul apropiat, însă necesită completarea sortimentului viticol cu genotipuri rezistente la maladii şi dăunătorii.
Conţinutul de bază al tezei:
- metodologia creării hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici;
- depistarea şi evaluarea funcţionalităţii surselor donatoare de caractere agrobiologice valoaroase şi includerea acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-vie;
- evidenţierea combinaţiilor hibride de viţă-de-vie cu rezistenţă şi productivitate sporită, struguri de calitate înaltă;
- determinarea însuşirilor fizico-chimice şi uvologice ale bacelor hibrizilor interspecifici performanţi;
- elucidarea gradului de rezistenţă ale hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia la factori abiotici – secetă, temperaturi joase şi biotici – filoxeră, mană, făinare;
- însuşirile morfoanatomice, organoleptice ale bacelor şi sucului hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia comparativ cu soiurile autohtone; avantajele tehnologice ale hibrizilor noi creaţi;
- extinderea limitei de nord la cultivarea viţei-de-vie prin fondarea plantaţiilor cu genotipuri care asigură producţii ecologice competitive pe piaţa internă şi la export;
- perspectiva minimizării cheltuielilor legate de producerea materialului săditor şi reducerea tratamentelor chimice în procesul tehnologic de cultivare a viţei-de-vie, astfel diminuând semnificativ impactul negativ al acestora asupra mediului înconjurător.
Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute. Evaluarea complexă a taxonilor de viţă-de-vie şi funcţionalităţii acestora, elaborarea metodologiei de creare a genotipurilor interspecifice rizogene cu rezistenţă sporită la factorii mediului ambiant. Prin hibridarea interspecifică a varietăţilor V. vinifera x M. rotundifolia au fost obţinute şi selectate genotipuri interspecifice de viţă-de-vie în BC3, cu caractere valoroase induse, fapt ce va permite extinderea în zona de nord a viţei-de-vie pe rădăcini proprii şi reducerea numărului de tratamente chimice, ceea ce va contribui la obţinerea de produse ecologice şi protejarea mediului înconjurător.