Institute of Genetics,
Physiology and Plant Protection

Deşi e abia luna iulie, castanii de pe marginea străzilor din capitală au deja frunzele ruginii şi îmbătrânite, de parcă am fi la sfârşitul toamnei. Dar când vom ajunge în august-septembrie, vom observa că arborii nu vor mai avea nicio frunză.

Îngrijoraţi de soarta acestei culturi, savanţii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei au semnalat nu o dată asupra acestui pericol, provocat de cel mai semnificant dăunător al castanului, pentru a salva acest arbore reprezentativ pentru mun. Chişinău şi nu doar. Ce se întâmplă? Cine se face vinovat? Ce-i omoară pe îndrăgiţii copaci? Cum pot fi salvaţi?

Potrivit dr.hab., prof. Leonid Voloşciuc, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor al AŞM, pe parcursul ultimilor 12 ani se atestă o afectare gravă a castanului, de către un dăunător de carantină, căruia i se spune ,,molia castanului”. În Republica Moldova a pătruns din Muntenegru, prin intermediul României, Ungariei, Ucrainei. Conform particularităţilor biologice, dăunătorul are o capacitate şi un potenţial de înmulţire exponenţială extrem de puternic astfel încât, pe parcursul a patru generaţii de vegetaţie, are posibilitatea să creeze câteva mii de urmaşi, adică larve. Acestea se hrănesc cu mezofilul frunzelor de castan, formând nişte mine sub epiderma frunzelor arborelui. Astfel, în aceste galerii se poate dezvolta şi o gamă extraordinar de largă şi de alţi dăunători și patogeni, de regulă secundari, care devorează frunzele, provocând înroşirea şi ofilirea lor. Frunzele cad timpuriu, iar deja în august înfrunzesc din nou şi înfloresc. Ramurile nou apărute nu se pot dezvolta, pentru că apar frigurile şi iarna îngheaţă.

Mai grav e, că în funcţie de timpul când frunzele cad, pe parcursul mai multor ani, se declanșează un proces extrem de dificil pentru această cultură care se numeşte debilitarea arborilor silvici, explică savantul. Deşi urmărim neputincioşi gravul pericol pe parcursul ultimilor ani, totuşi, în anul curent, fenomenul este mult mai pronunţat, acesta fiind generat de temperaturile relativ înalte, pe fundalul unei umidităţi foarte convenabile şi extraordinar de confortabile pentru dezvoltarea dăunătorului.

Cum salvăm această cultură decorativă? Fiind preocupat de problemele de protecţia plantelor, Institutul de Genetică Fiziologie şi Protecţia Plantelor a demonstrat, în primul rând, prezenţa acestui dăunător, a determinat particularităţile lui biologice. De asemenea, au fost elaborate o serie de lucrări cu caracter ştiinţific, unde a fost demonstrat că acesta este într-adevăr un dăunător care prezintă un grav pericol pentru culturile decorative din ţara noastră, fiind identificate, totodată, unele oportunităţi de diminuare a gradului de răspândire şi, bineînţeles, a intensităţii dezvoltării acestui dăunător.

Profesorul Voloşciuc susţine că Institutul de Genetică Fiziologie şi Protecţia Plantelor a fost, practic, primul din lume care a reuşit să elaboreze o substanţă biologic activă, un feromon sexual pentru respectiva insectă care presupune o instalaţie gen capcană feromonală care permite, în primul rând, monitorizarea şi efectuarea unor acţiuni de semnalizare a dezvoltării acestora. Având un asemenea feromon, savanţii de la Institut au demonstrat că acesta este, practic, cel mai bun remediu în condiţiile Europei. Mai mult, la acest subiect au fost scrise diferite articole, a fost semnalată primăria, fiind explicată posibilitatea utilizării capcanelor feromonale, în primul rând, pentru capturarea în masă a dăunătorilor, adică, alipirea masculilor care sunt atraşi de către aceste substanţe biologic active, astfel încât să fie stopată dezvoltarea lor. Feromonul respectiv a fost înregistrat de către Centrul naţional pentru omologarea pesticidelor, acesta este disponibil, dar în acest caz, precizează specialistul, este necesar ca organele abilitate să dispună utilizarea lui.

Expertul a mai adăugat că dezvoltarea dăunătorului poate fi stopată prin intermediul unor acţiuni foarte şi foarte simple, adică, colectarea frunzelor căzute şi nimicirea lor, respectiv, prin metoda de compostare, arderea aşa cum se face, pentru că dăunătorul iernează în formă de larvă în frunzele căzute.

Prin ce este important acest arbore?, ne-am întreba. Deşi castanul este o cultură introdusă în ţara noastră, condiţiile de adaptare şi dezvoltare ale acestuia sunt foarte favorabile. Înflorirea castanilor ne creează o stare de bine, mai ales atunci când îşi etalează corolele lor şi-şi arborează parcă special splendidele lor policandre de flori parfumate, stârnind admiraţia noastră, a trecătorilor. Dincolo de acest miracol, castanul are capacitatea de a acumula diferite metale grele şi substanţe toxice, participând astfel la procesele de curăţare a aerului. Să nu neglijăm nici faptul că frumoasa coroană a arborelui decorativ ne poate oferi un adăpost răcoros sigur în zilele toride de vară. Fiind un excelent donator de energie vitală, aflarea în preajma castanului ne poate descătuşa psihicul si ne poate trezi fantezia, iar câteva castane purtate permanent în buzunar şi strânse din când în când în palme, ne va ajuta să scăpăm de stările de tensiune acumulate pe parcursul zilei.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM