Institute of Genetics,
Physiology and Plant Protection

Dna Anastasia ŞTEFÎRŢĂ s-a născut la 23 decembrie a. 1943 în satul Fântâna-Albă, raionul Edineţ. Îşi face studiile la Universitatea de Stat din Tiraspol (1960-1965),  după care se încadrează în procesul didactic și de cercetare în calitate de asistent la catedra de Fiziologie a Plantelor, Institutul Pedagogic din Tiraspol  (1965-1972).

În activitatea sa ştiinţifică parcurge toate treptele – de la asistent, cercetător științific inferior, superior și principal, până la șef de laborator. Toată munca de cercetare a desfășurat-o în cadrul unei singure instituții, care a fost supusă pe parcursul perioadei mai multe reorganizări.

Dna Anastasia ȘTEFÎRȚĂ deține gradul științific de doctor habilitat în biologie (1992), specialitatea 03.00.12-Fiziologia vegetală.   Pentru activitatea prodigioasă în pregătirea cadrelor științifice de înaltă calificare și activitate didactică doctorului habilitat Anastasia ȘTEFÎRȚĂ i se conferă  titlul de profesor cercetător (2004).

Datorită pregătirii profesionale înalte, insistenţei, muncii asidui de zi cu zi, vocaţiei de cercetător şi abordării profunde şi originale a problemelor studiate dna profesor a obţinut importante realizări cu o rezonanţă apreciabilă pentru ştiinţă şi practică.

Cercetările desfășurate pe întreaga perioadă de activitate au fost axate pe problema regimului hidric al plantelor.  În primele investigații inițiate sub conducerea profesorului KUŞNIRENCO M.D. a fost argumentat, că alegerea şi aprecierea corectă a metodelor, normelor şi regimului de irigare  al plantelor este rezultativă dacă se efectuează în corespundere cu starea funcţională, luându-se în consideraţie şi potenţialul de toleranţă, reacţia la udare, cerinţele pentru apă la diferite etape ale ontogenezei. Studiile au fost ulterior aprofundate în direcția evaluării mecanismelor autoreglării status-ului apei la plantele pomicole ce determină capacitatea lor de a suporta stresul hidric la schimbarea în diapazon extremal a umidității solului prin care au fost demonstrate relațiile interactive și reciproc condiționate a modificărilor parametrilor homeostazei apei, proceselor metabolice și  de structură.

Problemele stringente abordate au determinat orientarea cercetărilor spre studierea impactului factorilor stresogeni și reglarea regimului hidric al plantelor de cultură. În baza particularităţilor de modificare a proceselor fiziologice a plantelor sub acţiunea condiţiilor nefavorabile de mediu, au fost elucidate principiile ştiinţifice şi test-criteriile integrale, corelate cu toleranţa plantelor la desecare, răcire, arşiţă, precum şi la acţiunea complexă a acestora şi elaborate metode noi de determinare a rezistenţei plantelor la secetă (brevetul de invenție 1579MD); şi rezistenţei ecologice a plantelor la factorii nefavorabili de provenienţă climatică (brevetul de invenție 1625 MD). A fost efectuată sistematizarea şi trecerea în revistă a informaţiei din literatura de specialitate privitor la criteriile integrate, metodele directe şi indirecte de determinare a rezistenţei plantelor la secetă, răcire şi supraîncălzire, precum şi descrierea principiilor şi metodelor elaborate personal de autori şi editate într-un îndrumar „Metode de diagnosticare a rezistenţei ecologice a plantelor “ (Chișinău, 2005).

Prin cercetări profunde a elucidat diferenţele de antrenare a sistemului de autoreglare a homeostazei apei şi celui de protecţie antioxidativă în reacţia generală de adaptare a plantelor la secetă, stabilind că în interrelaţia „cauză – efect” modificarea status-ului apei reprezintă reacţia primară a organismului vegetal la schimbarea condiţiilor mediului şi poate fi cauza atât a formării speciilor reactive de oxigen, cât şi comutator al activităţii funcţionale a celulelor din regim normal de activitate – în regim de stres.

Dna profesor Anastasia ȘTEFÂRȚĂ a realizat în calitate de conducător ştiinţific mai multe proiecte, printre care:

1. „Studiu experimental al particularităţilor funcţionale şi morfogenetice ale unor plante de cultură în condiţii de secetă moderată în vederea inducerii toleranţei, temperării impactului şi stabilizării productivităţii” (2004-2006).
2. „Elaborarea tehnologiei de utilizare a SFA [Me(Ga-H)], [Fe₃³+O], [Fe₂³+Co²+O] în combinaţie cu polimeri hidrosolubili, complementară tehnologiei de cultivare a plantelor (castraveţi, tomate, fasolea, Zea mays L.), în vederea minimizării impactului secetei” din cadrul Programului de Stat “Principii şi procedee  tehnologice de diminuare  a consecinţelor calamităţilor naturale (secetă, îngheţuri, etc.) asupra plantelor de cultură” (2004-2008).
3. „Studiul capacităţii de coordonare şi integrare a funcţiilor în interconexiunea rădăcină – tulpină - frunze a  unor plante de cultură în diferite condiţii hidro-termice, nutriţie minerală  şi salinizare” (2010-2014).

Investigaţiile ştiinţifice curente se referă la elucidarea sistemelor de reglare şi integrare a funcţiilor organismului vegetal, a rolului centrelor dominante şi gradienţilor fiziologici în adaptarea plantelor la condiţiile nefavorabile de umiditate, reacţiilor primare de răspuns şi declanşării stării de stres (reorganizarea sistemelor membranare, modificarea sintezei proteinelor, metaboliţilor de stres şi compuşilor protectori), precum și mecanismelor de integrare a proceselor funcționale la nivel de organism.

În colaborare cu savanți notorii din alte domenii desfășoară cercetări ample privitor efectele turgorogen, antistres şi antitranspirant a unei mari serii de compuşi coordinativi, sintetizaţi  la catedra de chimie anorganică şi analitică a Universităţii din Tveri, Rusia, sub conducerea m.cor. GORELOV I., precum şi unui şir de clasteri trinucleari, sintetizaţi în laboratorul de chimie bioanorganică a Institutului de Chimie a AŞ a RM, condus de m.cor. TURTĂ C. Studiile în acest aspect continuă prin colaborare cu Laboratorul chimia compușilor coordinativi  al Institutului de Chimie a AŞM, condus de dr. hab. BULHAC I.

Activitatea științifică este reflectată în peste 260 de lucrări, inclusiv 6 monografii, peste 140 articole în reviste de prestigiu şi 90 de rapoarte la diferite forumuri de specialitate din republică şi de peste hotare, broşuri şi culegeri de lucrări de laborator la fiziologia plantelor, deţine 27 de brevete de invenţie. Elaborările ştiinţifico-aplicative au fost menţionate la saloanele internaţionale de invenţii cu medalii de aur,  argint,  bronz, Marele Premiu al AGEPI şi cu alte distincţii. Este deținătoare a Medaliei de Aur a OMPI.

Dna prof. Anastasia STEFÎRȚĂ participă activ la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare în domeniul fiziologiei plantelor. Sub conducerea dumneaei au fost pregătite şi susţinute 4 teze de doctor în ştiinţe biologice  la specialitatea Fiziologie vegetală.

Relevanța socială se confirmă prin activitatea în calitate membru al Consiliului Directoriu al Societăţii “Fiziologia şi Biochimia Plantelor”, Secretar Ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat la specialitatea Fiziologie vegetală, membru al Consiliului Științific al Institutului, membru al Comisiei de experți în Biologie a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, secretar responsabil al compartimentului “Fiziologia și Biochimia Plantelor” al Buletinului AȘM, seria Științele Vieții.

Cu ocazia zilei de naştere administraţia şi colectivul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecția a Plantelor al AŞM adresează dnei Anastasia ȘTEFÎRȚĂ cele mai calde urări de sănătate, prosperitate cu mari realizări, izbândă şi perseverenţă, ani de viaţă lungă cu realizări marcante.

La mulţi ani!