Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor

La 27-28 octombrie anul curent Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor a realizat Simpozionul ştiinţific internațional “Protecţia Plantelor: realizări și perspective”. Forul a fost organizat sub egida Organizaţiei internaţionale pentru protecţia biologică şi în legătură cu jubileul de 50 de ani de la fondarea Institutului Metode Biologice de Protecţie a Plantelor.

În deschiderea Simpozionului, cu un cuvânt de salut s-a expus președintele Academiei de Științe a Moldovei dl acad. Ion TIGHINEANU, menționând rolul major al cercetătorilor în soluționarea celor mai stringente probleme societale, remarcând în special, sarcinile ecologice, problemele generate de schimbările climatice, organismele dăunătoare și maladiile culturilor agricole. Academicianul a ținut să remarce importanța și actualitatea evaluării și aplicării metodelor prietenoase mediului în scopul de protecţie a plantelor, folosirea mijloacelor şi metodelor noninvazive. Ca răspuns chimizării accentuate a agriculturii și în scopul reducerii crizei ecologice, în toamna anului 1969, în Moldova, la Chişinău a fost fondat cel de al doilea din lume Institut de metode biologice de protecţie a plantelor - Institutul Unional de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Metodelor Biologice de Protecţie a Plantelor. Organizarea institutului a fost condiţionată de necesitatea elaborării metodelor alternative celor chimice de protecţie a plantelor şi de stopare a chimizării abuzive în agricultură. Făcând o retrospectivă a dezvoltării institutului, președintele AȘM a atestat principale realizări şi impactul implementării lor, ce determină vizibilitatea institutului și a cercetătorilor.

Directorul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, dr. Larisa Andronic, s-a adresat cu un cuvânt de salut participanților la eveniment. Dna Andronic L. a remarcat stringența problemelor scoase în discuție, dictate de cerințele sporirii securității alimentare, reducerii daunelor cauzate de organismele dăunătoare, diminuării chimizării agriculturii și necesitatea și importanța implementării mijloacelor biologice de protecție a plantelor. Pornind de la importanța problemelor abordate, de la aportul adus în soluționarea acestora, Directorul a exprimat sincere mulțumiri și urări de sănătate celor care și-au consacrat destinul cercetării, și în primul rând colectivului protecției plantelor. Cu prilejul remarcabilului jubileu, din partea conducerii IGFPP au fost acordate Diplome de recunoștință a IGFPP unui grup de angajați pentru rezultate remarcabile în cercetare și contribuție în dezvoltarea domeniului Protecția plantelor.

Mesaje de salut au adresat dna profesor Gallia BUTNARU (Timișoara, România), doctorul Vladimir GUNCEAK directorul Stațiunii de Carantină Fitosanitară din Ucraina (Cernăuți, Ucraina).

O analiză exhaustivă a situației din domeniu a fost prezentată în raportul dlui prof., dr. hab. Leonid VOLOȘCIUC întitulat „Omenirea îngrijorată de starea sănătății plantelor”. Savantul a expus argumente științifice ce scot în evidență necesitatea respectării principiilor fundamentale de organizare şi aplicare a sistemelor de protecţie biologică și integrată a plantelor.

La Simpozion în cadrul şedinţei în plen, precum și a celor 4 şedinţe pe parcursul a două zile de lucru au fost discutate 55 rapoarte orale la care au participat 2 academicieni, 6 doctori habilitaţi, 30 doctori în ştiinţe şi 100 cercetători ştiinţifici şi specialişti în domeniul protecţiei și sănătății plantelor. La ședințele online au participat 165 cercetători din 6 țări şi specialişti ai 6 instituţii ştiinţifice din Republica Moldova.

Materialele Simpozionului au fost publicate într-o culegere de materiale ce a inclus 87 articole expuse pe 389 de pagini.

Discutând problemele actuale ale protecţiei plantelor, participanţii la Simpozion au constatat, că deşi pe parcursul ultimilor ani au fost înregistrate succese considerabile în combaterea anumitor specii de organisme dăunătoare, nivelul de daună cauzată plantelor de cultură rămâne constant, reducând anual potenţialul culturilor agricole cu 25-30 la sută, iar în anumite condiții acesta compromite complet recoltele culturilor agricole.

Participanţii la Simpozion, în rezultatul discutării rezultatelor înregistrate şi a opiniilor privitor la perspectiva protecţiei plantelor în viitorii ani, au stabilit:

1. A considera protecţia plantelor în calitate de direcţie prioritară de activitate, iar măsurile de dirijare și combatere a organismelor dăunătoare – ca măsuri de primă necesitate în fişele tehnologice de producere a culturilor agricole şi silvice.

2. A extinde activitățile instituțiilor de cercetări științifice în conformitate cu Decizia FAO ONU privind declararea anului 2020 – “Anul Sănătatea Plantelor”.

3. A elabora şi propune factorilor de decizie proiecte de programe tehnico-ştiinţifice complexe în domeniul sănătății și protecţiei plantelor.

4. În scopul ameliorării stării fitosanitare şi soluţionarea problemelor ce ţin de protecţia plantelor considerăm prioritare următoarele obiective ale cercetărilor ştiinţifice:

- investigarea obiectelor de carantină internă și externă;

- perfecţionarea metodelor de identificare a agenţilor fitopatologici, entomologici, acariologici şi nematologici şi elaborarea metodelor eficiente de combatere a lor;

- elaborarea şi implementarea largă a sistemelor automatizare de colectare a informaţiei, de prognozare a dezvoltării şi răspândirii şi de avertizare şi aplicare a măsurilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor la culturile agricole;

- intensificarea cercetărilor în domeniul imunităţii plantelor agricole şi silvice la boli şi dăunători și perfecţionarea metodelor agrotehnice de protecţie a plantelor;

- elaborarea, perfecţionarea şi aplicarea largă a metodelor biologice de protecţie a plantelor prin aplicarea feromonilor; entomo-acarifagilor și preparatelor biologice;

- determinarea şi aplicarea largă a pragurilor economice de daună în condiţiile obţinerii producţiei agricole calitative;

- elaborarea şi implementarea largă a sistemelor de protecţie integrată a plantelor cu aplicarea preponderentă a mijloacelor biologice.

Toți participanții au menţionat actualitatea şi nivelul științific al comunicărilor prezentate în sistemul online, precum şi gradul înalt de organizare al Simpozionului din partea gazdelor în contextul condițiilor complicate de pandemie COVID.