Institutul de Genetică,
Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Ministerul Educaţiei,
Culturii şi Cercetării
Savantul Valentin Celac la 80 de ani
|
|
|
Savantul Valentin Celac la 80 de ani
2019-02-26
|
 |
|
|
|
Domnul Valentin Celac, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, membrul titular al Academiei de Ştiinţe Ecologice şi Protecţie Vitală a ONU (Rusia), doctor habilitat în ştiinţe biologice, conferenţiar cercetător, ilustru savant în domeniul botanicii, geneticii şi ameliorării plantelor s-a născut la 26 februarie 1939, s. Hâjdieni, r. Orhei, într-o familie de agricultori. A absolvit clasele primare în satul natal şi şcoala medie din s. Susleni, Orhei (1956). În 1962 a absolvit Facultatea de agronomie a Institutului Agricol din Chişinău, ulterior activează în funcţie de agronom-şef în colhozul „Patria” din s. Cociulia, r. Comrat până în 1964, când este admis în doctorantură la Academia de Ştiinţe a Moldovei.
Activitatea ştiinţifică pe parcursul a 55 ani, dl Valentin Celac i-a consacrat-o cercetărilor complexe şi multilaterale în domeniul biologiei sistemei de reproducere a plantelor, geneticii şi ameliorării culturilor agricole. Investigaţiile sale ştiinţifice exprimă procesele cercetare – elaborare – implementare, fiind legate de problemele stringente ale biologiei, fitotehniei şi agriculturii ce ameliorează situaţia ecologică, economică şi socială a ţarii. Potenţialul teoretic şi aplicativ al dl Valentin Celac este materializat în 425 lucrări publicate, printre care 14 monografii, 16 culegeri tematice, 32 brevete şi cereri de brevete de invenţie, prin crearea a 27 soiuri de leguminoase pentru boabe, printre care 19 soiuri sunt omologate şi implementate în Republica Moldova.
În domeniul botanicii cercetătorul a efectuat vaste studii floristice, citologice şi citoembriologice la speciile diploide (2n = 2x = 14), tetraploide (2 = 4x = 28), hexaploide (2n = 6x = 42) şi octaploide (2n = 8x = 56) ale genului Triticum L., fiind aprerciat în premieră polimorfismul cariotipic al tuturor speciilor de grâu, a efectuat studiul floristic şi citogenetic al plantelor monocotiledonate şi pentru prima dată în ştiinţă determină cariotipul la următoarele 5 specii: Juncus tenageae (2n = 2x = 40, 42, 46), J.juzepskii (2n = 2x = 30), J. atratus (2n = 2x = 60, 70, 80), Typha laxmannii (2n = 2x 30); T.foveolata (2n = 2x = 30) (1973 – 1975), oglindit în monografia „Растительный мир Молдавии” (1986).
În 1970, dl Valentin Celac susţine teza de doctor în ştiinţe biologice şi pe parcurs efectuează vaste investigaţii, citoembriologice la plantele cultivate cerealiere şi legumicole, expuse sub aspect botanico-ameliorativ în monografia colectivă „Эмбриология зерновых бобовых и овоще-бахчевых возделываeмых растений”(I987). Elaborează noţiunea privind sistemul de reproducere la plante şi evoluţia lui; stabileşte norma de reacţie, gradul adaptiv al sferei de reproducere în aspect genetico–ameliorativ; propune principiul selectivităţii embriologice la plante şi apreciază funcţia ei în evoluţie; evidenţiază pentru prima dată în ştiinţă fenomenul apogamiei la grâu (1990); efectuează în premieră studiul citoembriologic al sistemului de reproducere la stejar in legătură cu apriori la periodicitatea fructificării şi uscării stejarului. Expune sintagma, conform căreia la stejar, periodicitate în fructificare nu există, iar nivelul recoltei si uscarea stejarului sunt în relaţie directă cu factorii ecologici şi biotici exogeni. Stabileşte la stejar un nou tip de embriogeneză, numit Fagales- tip (1991-1995). Participă la expediţiile complexe de cercetare a resurselor genetice vegetale ale Caucazului, organizate de VIR (Leningrad), în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan (1974 - 1976), colectează şi studiază un genofond bogat de grâu, secară, aegilops etc. şi publică o serie de lucrări originale de genetică, ecologie şi filogenie (1980 – 1985).
Sub aspect genetic dl Valentin Celac efectuează încrucişări reciproce intraspecifice la grâu, intragenerice a grâului cu secara, pirul si aegilops şi creează un şir de hibrizi şi alopoliploizi, studiază genetica şi citogenetica lor şi stabileşte particularităţile eredităţii şi a variabilităţii caracterelor genotipice, afinitatea genotipică şi evoluţia speciilor de grâu. În premieră, determină provenienţa speciilor T. polonicum, T. ispahanicum, T. turanicum, T. spelta etc.(1974 – 1980), publicate în reviste de prestigiu; expune sintagma însoţirii recombinaţiilor şi a mutaţiilor la hibridare (1979). Pentru prima dată, în scopul evidenţierii importanţei autopoliploidiei în evoluţie, induce prin mutageneza experimentală la speciile diploide (2n=2x=14) T. monococcum şi T. sinskaya forme autotetraploide (2n=4x=28) şi efectuează studiul lor citogenetic (1976-1995); propune ipoteza plazmogamiei ca fenomen genetic de creare a variabilităţii genetice în ontogeneză (1989). În 1990 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe biologie. Proiectele dr. hab. Valentin Celac, şef al Laboratorului „Genetică şi Ameliorare a Culturilor Leguminoase”, de elaborare genetico-ameliorative (1987–2008), realizate la culturile leguminoase pentru boabe prin recombinogeneză şi mutageneza indusă, au rezultat cu crearea şi prezentarea a 25 soiuri pentru apreciere la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante a Republicii Moldova, fiind autor la 21 soiuri (3 de arahide, 6 de năut, 2 de fasoliţă, 6 de soia, 2 de linte, unul de latir şi 2 soiuri de bob), dintre care 15 soiuri mai performante cu potenţialul de producţie major şi rezistenţă sporită la factorii exogeni (3 soiuri de năut, 2 de arahide, 4 de soia, 2 de linte, 2 de fasoliţă, 1 de bob şi 1 de latir) sunt omologate şi implementate în Moldova, contribuind astfel la relansarea complexului agroindustrial şi a securităţii alimentare. Investigaţiile sale au sporit la introducerea în agricultura Moldovei, a 2 specii noi de plante – arahide (1999) şi fasoliţa (2003) şi la reconsiderarea culturii năutului, lintei, latirului, elaborează tehnologiile lor de cultivare şi procesare acoperite prin brevete de invenţie (nr. 1973 în 2002 şi nr. 2689 în 2005 etc.). Savantul elaborează 2 proiecte de transfer tehnologic şi introduce în agricultură 2 soiuri performante noi de năut şi 2 soiuri de soia. În scopul promovării ştiinţei autohtone, participă la numeroase congrese şi conferinţe naţionale şi internaţionale şi saloane de cercetare şi Inventică, fiind menţionat cu 36 medalii (25 medalii de aur, 8 de argint, 3 de bronz), diferite trofee, premii şi 48 de diplome de excelenţă. Pentru contribuţii excepţionale în domeniul inventicii i s-au conferit titlul şi insigna de „Inventator de Elită” (România, 2004) şi i se acordă Diploma Specială şi Ordinul „Leonardo Da Vinci” (România, 2008 şi 2010), Ordinul Ştiinţific „Aurel Vlaicu” (2011).
Pentru elaborări genetico–ameliorative de cercetare şi creare a soiurilor noi performante şi implementarea speciilor noi de leguminoase, ce ameliorează situaţia ecologică, economică şi socială, Dl Valentin Celac a fost ales academician al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Ecologice şi Protecţie Vitală pe lângă ONU (Rusia, 2005), i s-a conferit Medalia „Meritul Civic” (2001), Ordinul „Gloria Muncii” (2010), Medalia Dmitrie Cantemir (2014) şi Diploma de Recunoştinţă a Prezidentului AŞM (1999). În anul 2009, Societatea Inventatorilor din România îi conferă dlui Valentin Celac Ordinul Ştiinţific „Gogu Constantinescu” în grad de COMANDOR pentru rezultate remarcabile obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică de promovare a inventicii, precum şi pentru contribuţia la recunoaşterea internaţională a creativităţii româneşti.
Cu prilejul jubileului, conducerea şi colectivul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor îl felicită călduros, dorindu-i viaţă lungă, sănătate şi realizări frumoase.
|