Institutul de Genetică,
Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Ministerul Educaţiei,
Culturii şi Cercetării
Noutățile din genetică, fiziologie și protecție a plantelor care fac imagine științei
Secretarul general de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a efectuat, la 21 iunie 2018, o vizită de lucru la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) pentru a se familiariza cu rezultate obținute în condiții extreme de climă. La întâlnire au participat academicianul coordonator al Secției științe agricole, acad. Boris Gaina și acad. Teodor Furdui.
Directorul IGFPP, dr.hab. Vasile Botnari a informat conducerea Ministerului că în pofida faptului că în anul curent, respectiv, în lunile aprilie, mai și iunie, depunerile atmosferice au fost reduse, culturile cerealiere au rezistat și au format recolte satisfăcătoare. Oficialului i-au fost prezentate soiurile create în cadrul Institutului, fiind informat asupra productivității culturilor păstăioase, soia, năut, linte. O valoare aparte dețin genotipurile de viță de vie, soiuri rezistente la filoxeră și la o gamă de boli criptogamice de natură fungică și bacteriană. Au fost prezentate, de asemenea, și culturile energetice incluse în cercetări în cadrul institutului și rezultatele obținute la moment. Demnitarul a fost familiarizat, de asemenea, cu planurile de activitate ale instituției, dar și modul în care aceasta ar putea contribui la dezvoltarea sectorului real al economiei.
Și pentru că una din misiunile de bază ale IGFPP constituie păstrarea patrimoniului vegetal al țării, îndeosebi, cel care este legat de agricultură și asigurarea securității alimentare, directorul Botnari a specificat că instituția ar putea extinde cultivarea viței de vie cu soiuri create în institut pentru zonele de nord ale republicii. În acest scop se utilizează soiuri vechi autohtone, genotipuri sălbatice. În acest context, specialiștii institutului dețin baze fundamentale și practice pentru producerea materialului săditor de vița de vie (butași) în scopul fondării plantațiilor și reducerea presingului de pesticide.
Totodată, directorul IGFPP a formulat și unele probleme cu care se confruntă instituția. Lipsa cadrelor în cercetare, salariile mici care nu-i motivează pe tineri să vină în cercetare, transformările care au loc în știință și însăși perspectiva care se conturează îi descurajează pe tineri. O problemă dificilă și mai veche este transferul de cunoștințe în producere, absența unor politici, mecanisme ce ar prevedea finanțarea pentru implementare. Procesul de transfer al rezultatelor necesită și o pregătire și din partea celor ce preiau inovațiile. La moment, asistență științifică se acordă agenților economici în baza contractelor de colaborare tehnico-științifică, a menționat directorul IGFPP.
Secretarul general de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Iurie Ușurelu a menționat la finele vizitei că s-a convins încă o dată că ceea ce se realizează pe câmpurile experimentale ale IGFPP este ceva de unicat în Europa și rezultatele au fost recunoscute nu doar la nivel național, european, dar și internațional. „Cercetările, repetițiile care se fac, adaptivitatea soiurilor la condițiile Moldovei e ceva unic și prin aceasta se încearcă a diminua riscurile în producere. Se crede că plantele vor crește indiferent de locul amplasării, fapt ce ne convinge că nu este chiar așa. Este necesar timp pentru ca planta adusă din altă țară să se adapteze la condițiile țării, în caz contrar nu vor fi obține recolte și eficiență. De aceea, ceea ce face Institutul este ca să demonstreze care sunt cele mai bune soiuri, cu cea mai bună ”eficacitate”, a conchis oficialul. Totodată, Secretarul general de stat a venit și cu câteva propuneri pentru a îmbunătăți situația și a spori eficacitatea activității instituției. În raport cu ceea ce realizează Institutul, a precizat demnitarul, ar trebui să fi extins transferul tehnologic, să existe conexiuni cu sectorul privat, instituțiile ce pregătesc agronomi, specialiști în implementarea celor mai performante tehnologii, celor mai bune soiuri. „Dacă rezultatele extraordinar de frumoase care sunt pe câmpurile demonstrative o să ajungă în producere, vom avea posibilitatea să dublăm, triplăm finanțarea științei, față de ceea ce este acum”, a specificat Dl Ușurelu. Cât privește reforma și procesul de transformare care are loc în știință, oficialul a subliniat că reforma nu trebuie să afecteze nici într-un caz procesul de cercetare, iar Institutul, se va bucura în continuare de susținerea Ministerului.
S-a precizat și faptului, că cercetătorii trebuie asigurați cu mijloace tehnice performante, deoarece finanțarea cercetării astăzi în întregul institut este mult mai joasă, decât a unui singur laborator din universități de peste hotare și Institutul este pus într-o competiție internațională dură.
Acad. Teodor Furdui a menționat că, pe parcursul multor ani a avut posibilitatea să urmărească activitatea acestui Institut și s-a convins că acesta este unul cu care se pot mândri nu doar cei care activează în țară, dar și cei ce vin din alte țări au ce vedea pe loturile experimentale ale Institutului și chiar pot utiliza în activitatea lor. „Este un Institut cu care eu, personal, mă mândresc”, a afirmat academicianul. Savantul a mărturisit că este impresionat nu doar de frumusețea prezentării activității lor științifice în teritoriu, dar și de rezultatele științifice și practice ale acestui institut. „E de datoria oamenilor de stat ca acest institut să fie susținut. Oameni care s-au consacrat științei trebuie să fie susținuți, soarta țării depinde de aceste persoane. Câte soiuri noi, diferite plante au văzut lumina, datorită activității științifice a acestor colaboratori. Fiecare din ei merită o apreciere frumoasă și noi trebuie să-i cunoaștem pe nume”, a punctat acad. Furdui, menționând în context și activitatea editorială prodigioasă a Institutului, inclusiv recenta monografie a directorului Vasile Botnari referitoare la tehnologiile inovative pentru agricultura de precizie.
Și academicianul coordonator al Secției științe agricole, acad. Boris Gaina a reiterat afirmația că IGFPP este o instituție de onoare în toată Europa de răsărit, rezultatele sale remarcabile fiind apreciate cu numeroase distincții internaționale, la saloane, congrese, conferințe. „Mă bucur foarte mult de succesele acestui institut cunoscut în tot spațiul CSI și al științei europene. Colaborez cu ei la crearea genofondului de viță de vie pentru regiunea balcanică și mă mândresc că știința agricola are de unde prelua toate noutățile din genetică, fiziologie și protecție a plantelor și, de ce nu, în transferul tehnologic”, a spus acad. Gaina. Academicianul a mulțumit conducerii Institutului și colectivului acestuia pentru sacrificiul și lucrurile bune pe care le fac pentru țara noastră, pentru agricultură, siguranța alimentelor, pentru soluționarea multor probleme care stau în fața societății noastre, care are un vector clar - european, realizarea căruia va cere și eforturi mari, roditoare a comunității științifice.
De menționat că IGFPP este în consorțiu cu mai multe țări, 27 la număr, într-un cluster internațional, la producerea biomasei vegetale, în cadrul căruia la Institut a fost creat un poligon unic de cercetare, din care fac parte Ucraina, Rusia, România, Bulgaria. Au fost deja montate experiențele, iar rezultatele sunt promițătoare. Potrivit directorului Vasile Botnari, cei cu care colaborează din străinătate sunt foarte satisfăcuți de atitudinea Institutului, recunoscând că ai noștri nu cedează în fața străinilor. Ei rămân uimiți de capacitatea de lucru a colaboratorilor Institutului. Nu le vine să creadă că pe cel mai mare poligon din Europa la culturile cerealiere lucrează 5-6 cercetători, în responsabilitatea cărora se adaugă și evaluarea rezultatelor investigațiilor în laboratoare, planificarea studiilor ulterioare cu prognozarea recoltelor în condiții climatice și de producere, dar și elaborarea de noi proiecte pentru suplinirea surselor de finanțare.