La 9-10 octombrie anul curent Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor a realizat Conferinţa ştiinţifică internațională„Genetica, Fiziologia și Ameliorarea Plantelor” axată pe probleme din domeniile geneticii, fiziologiei și ameliorării plantelor.
Lucrările conferinței s-au desfășurat conform tematicei:
Ø Aspecte genetice şi fiziologice de creare şi dirijare a potenţialului productiv şi adaptiv al plantelor de cultură;
Ø Principii şi procedee de majorare şi cuantificare a variabilităţii ereditare;
Ø Diversitatea genetico-fiziologică şi conservarea genofondului vegetal;
Ø Tehnologii avansate de cultivare şi protecţie a plantelor de cultură.
La cea de-a VI-a ediție a conferinței au participat 241 specialiști, reprezentanți ai 28 instituții de cercetare (inclusiv 18 de peste hotare) și 3 universități din țară și 11 de peste hotare (România, Germania, Italia, Bulgaria, Slovacia, Rusia, Ucraina, SUA).
În prima zi de lucru, în cadrul sesiunilor de comunicări, au fost audiate 25 rapoarte orale și discutate 36 postere ce reflectă cele mai recente rezultatele științifice la tematica enunțată.
Conferința a demarat cu cuvânt de salut din partea directorului IGFPP dlui Vasile BOTNARI, doctor habilitat, academicienilor coordonatori ai secțiilor Științe Naturale și Exacte, Științe Agricole și participanților din străinătate.
Un interes deosebit a prezentat raportul expus de prof. Valeriu TABĂRĂ, membru titular al Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, ex-ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, România. În prezentarea întitulată „Bazele de dezvoltare șimodernizare ale agriculturii” au fost detaliat analizațifactorii decizionali în asigurarea fortificării sectorului agrar. Raportorul a ținut să menționeze, că indiferent de nivelul de dezvoltare a oricărei țări, stabilitatea și progresul sunt fondate numai pe baze scientologice. Complexitatea sectorului agrar este dată de acțiunea mai multor factori:climatici, sociali, economici, politici.
Profesorul Sergio MAPELLI,Institutul de Biologie Agricolă și Biotehnologii din Milano, Italia, a expus realizările studiilor efectuate în comun cu cercetători din Republica Moldova ce au avut drept scop utilizarea marcherilor moleculari și biochimici în evidențierea variabilității ecotipurilor de nuc (Juglans regia L.) cultivate în diferite zone ale țării noastre.
O atenție aparte au prezentat și raportul expus de oaspetele din Federația Rusa, profesorul Irina BALAȘOVA, originară din Republica Moldova, care de mai bine de 20 de ani activează în calitate de șef de laborator în Institutul de Cercetări pentru Ameliorarea Culturilor Legumicole și Producerea Materialului Semincer. Colaborările cu cercetătorii institutului au continuat pe parcursul întregii perioade, iar în cadrul conferinței din acest an, au fost expuse rezultatele studiului reacției la infecțiile virale a genotipurilor de tomate cu diferite răspunsuri defensive.
Printre oaspeții de onoare a fost și dl John CLIFTON-BROWN profesor a Universității Aberystwyth din Marea Britanie, care a prezentat raportul întitulat „Ameliorarea genotipurilor de Miscanthus pentru producerea biomasei” în care a expus avantajele promovării culturilor energetice, rezultatele testării celor mai performanți hibrizi. Este important de a menționa, că în baza acordului încheiat între IGFPP și Universitatea Aberystwyth, pe loturile experimentale ale institutului a fost fondată o plantație cu unele dintre cele mai valoroase genotipuri de stuf chinezesc (iarba elefantului, Miscanthus giganteus), specie cu cel mai înalt potențial energetic, care s-a dovedit a fi concurențială pentru Republica Moldova.
Participanții la conferință au avut posibilitatea de a audia cele mai recente rezultate ce vizează protecția plantelor, evaluarea maladiilor radiculare ale grâului și metode de identificare agenților cauzali; probleme în protecţia microbiologică a plantelor.
În cadrul secțiunii Aspecte genetice şi fiziologice de creare şi dirijare a potenţialului productiv şi adaptiv al plantelor de cultură. Principii şi procedee de majorare şi cuantificare a variabilităţii ereditareau fost puse în evidență metodele accelerate de determinare accelerată a rezistenței primare a culturilor cerealiere la temperaturi extremale, aplicații biotehnologice în multiplicarea in vitro a baciferelor și crioconservarea speciilor rare și de interes. O atenție aparte a fost acordată studiului diferitor aspecte ale viei de vie: utilizarea marcherilor molecular în studiul genofondului, genotipuri noi cu rezistență la factori de mediu limitativi, factori nutritivi în asigurarea rezistenței la iernare.
La tematica Diversitatea genetico-fiziologică şi conservarea genofondului vegetal. Tehnologii avansate de cultivare şi protecţie a plantelor de culturăau fost menționate studiile integrale ale speciilormedicinale și alimentare valoroase pentru sectorul real al economiei tării, rezultate privind crearea soiurilor de măr cu rezistenţă genetică la rapăn, studiul componenților de productivitate la tomate și impactul factorilor nonpoluanți cu perspectivă de aplicare în agricultură. O atenție aparte a fost focusată asupra managementului resurselor genetice vegetale prin utilizarea tehnologiilor informaţionale.
Un deosebit interes au prezentat datele evaluării soiurilor de triticale obținute în cadrul IGFPP. Importanța deosebită pentru sectorul agrar a acestei culturi a fost argumentată prin datele indicilor agro-biologici. Autorul soiurilor și vorbitorul, doctoral în științe agricole, Efimia VEVERIȚĂ, a menționat profitabilitatea culturii. Soiurile de triticale (Ingen 40, Ingen 54) se disting printr-un potențial de rezistență la factori de mediu (temperaturi extremale, deficit de umiditate), complex de boli, asigurând o productivitate de 6-7 t/ha cu calități deosebite pentru panificație.
La finele discuțiilor și totalizărilor rezultatelor conferinței au fost trasate o serie de obiective de perspectivă:
· aplicarea marcherilor moleculari asociați cu caractere economic valoroase la plantele de cultură;
· pașaportizarea moleculară a culturilor cu impact economic;
· studierea și implementarea speciilor de plante cu potențial energetic în scopul reducerii consumului de combtibil și emisiilor de gaze (CO2);
· bioenergetica, fotosinteza, nutriţia minerală şi regimul hidric în procesul producţional;
· conservarea genofondului vegetal;
· biotehnologii şi metode de ameliorare și protecție a plantelor; crearea de noi soiuri şi hibrizi cu productivitate şi rezistenţă ecologică înaltă;
· stabilitatea producției agricole prin implementarea tehnologiilor noi.
Participanții s-au implicat activ la discuțiile axate pe direcțiile și temele de cercetare prezentate, atât în cadrul comunicărilor, cât și în cadrul sesiunii de postere, acumulând astfel un schimb de experiență și stabilind noi relații de colaborare pe problemele de interes comun.
A fost eterată problema insuficienței resursei umane în asigurarea unui sistem de cercetare funcțional,care devine tot mai stringentă în ultimii ani.
Drept factori decizionali ce asigură dezvoltarea sistemului de cercetare au fost menționați:
- abordarea unor teme organice de cercetare bazate pe studii consolidate fundamentale și aplicative,
- sporirea dotării tehnice superioare și moderne a sistemul de cercetare,
- dezvoltarea resursei umane înalt calificate,
- acordarea unui grad de autonomie procesului de cercetare.
În cadrul dezbaterilor s-a atestat importanța stabilirii unui dialog ştiinţific pentru identificareaproiectelor pe teme de interes major, ce ar permite implementarea în practică a realizărilor inovaționale ale cercetătorilor.În scopul soluționării problemelor menționate s-au propus extinderea colaborării în domeniul geneticii, fiziologiei și ameliorării plantelor cu antrenarea laboratoarelor specializate, cercetătorilor calificați.