Institutul de Genetică,
Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Ministerul Educaţiei,
Culturii şi Cercetării
La 3-4 octombrie 2016, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor a organizat Simpozionului ştiinţific național cu participare internațională „Biotehnologii avansate – realizări și perspective” (ediţia a IV-a) axat pe promovarea și diseminarea rezultatelor științifice noi obținute în domeniul biotehnologiilor avansate ce vizează aspectele genetice şi fiziologice de creare şi dirijare a potenţialului productiv şi adaptiv al plantelor de cultură, principii şi procedee de majorare şi cuantificare a variabilităţii, diversitatea genetico-fiziologică şi conservarea genofondului vegetal.
Simpozionul s-a desfășurat în perioada când comunitatea științifică din țară sărbătorește 70 de ani de la crearea primelor instituţii de cercetare ale AŞM şi 55 de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei.
Pentru Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al AȘM începutul lunii octombrie reprezintă o dată aniversară. Astfel, la 1 octombrie 2013, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost creat prin fuziunea Institutului de Genetică și Fiziologie a Plantelor și Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, instituții cu realizări ştiinţifice recunoscute în ţară şi peste hotare și tradiții de mai multe decenii.
Menținând conceptele stabilite la prima ediție a simpozionului care a avut loc în 1998 (II-a ediție – 2002, III – 2013), evenimentul în cauză are drept scop dezbaterea celor mai recente rezultate remarcabile din biotehnologiile vegetale, animale și a microorganismelor, prin întrunirea oamenilor de știință din diferite centre științifice.
La lucrările actualului simpozion au expus solicitarea de participare 310 cercetători din domeniile biologiei, agriculturii, reprezentanți ai 18 instituţii de cercetare şi universităţi din țară și 23 de peste hotare, printre care România, Marea Britanie, Germania, Italia, Federația Rusă, Ucraina, Belarus, Iran.
Culegerea de materiale include 174 teze științifice discutate sub formă de comunicare/poster referitoare la tematica simpozionului: Inginerii celulare și tisulare, Tehnici și metode în biotehnologie, Biotehnologii avansate în agricultură, Bioconservarea și tehnologii de valorificare a resurselor genetice. În cadrul acestui for au fost audiate 24 rapoarte orale și discutate 51 postere.
În ședința plenară au fost prezentate șase comunicări la teme de importanță majoră:
În cadrul secțiunii „Inginerii celulare și tisulare” au fost puse în evidență practicile experimentale de analiză moleculară ale polimorfismului ADN-ului genomic, aplicabilitatea tehnicilor RAPD, SSR, RT-PCR în studierea caracterelor valoroase la plante, elaborarea tehnicilor de diagnostic molecular al patogenilor, aspecte histologice ale morfogenezei plantulelor de prun.
La secțiunea „Tehnici și metode în biotehnologie” au fost menționate biotehnologiile moderne, care conduc la lărgirea considerabilă a variabilității genetice prin obținerea in vitro a variațiilor somaclonale, a unor mutații induse de factori fizici, chimici și biologici, obținerea de haploizi, linii partenocarpice cu caractere utile (rezistența la boli, toleranța la stres, capacitatea bioproductivă sporită), metodelor de dirijare а variabilității genetice în baza selecției gameților, tehnicilor de obținere a compușilor activi.
O atenție separată a fost acordată biotehnologiilor de producere a entomofagilor, microorganismelor cu efect antifungic.
La tematica „Biotehnologii avansate in agricultură și protecția plantelor” au fost puse în discuție problemele creării unei germoplasme cu rezistenţă genetică la stresul termic şi hidric, precum şi rezistenţă la principalii agenţi patogeni (Fusarium, Alternaria spp., Ustilago spp., Erwinia spp. şi al.).
În cadrul secțiunii „Bioconservarea și tehnologii de valorificare a resurselor genetice” au fost scoase în evidență probleme ce țin de utilizarea rațională a genofondul vegetal, diversificarea spectrului de culturi cu diferite destinații și crearea colecţiilor de germoplasmă (soiuri, linii, genotipuri mutante) cu rezistenţă ecologică sporită la factorii nefavorabili ai mediului De importanță majoră pot fi remarcate și lucrările ce au inclus studiul mecanismelor fiziologice şi biochimice ce asigură optimizarea formării recoltei şi calităţii producţiei plantelor în condiţii naturale şi diferite sisteme de agricultură; elaborarea de principii noi ameliorative, crearea de soiuri şi hibrizi noi cu productivitate şi rezistenţă ecologică sporită pentru agricultura intensivă, semiintensivă şi organică.
La finele discuțiilor și totalizărilor rezultatelor simpozionului au fost trasate o serie de obiective de perspectivă:
Participanții s-au implicat activ la discuțiile axate pe temele și direcțiile de cercetare prezentate, atât în cadrul comunicărilor, cât și în cadrul sesiunii de postere, acumulând astfel un schimb de experiență și stabilind noi relații de colaborare în domeniile de interes comun.
În scopul soluționării problemelor menționate s-a propus extinderea colaborării în domeniul biotehnologiilor avansate prin elaborarea unor proiecte de cercetare pe teme de interes cu antrenarea laboratoarelor specializate din instituțiile de învățământ, cercetare și cele ramurale. În cadrul dezbaterilor s-a atestat importanța stabilirii unui dialog ştiinţific vizând rezultatele cercetări din domeniu şi aplicabilitatea lor.