Institutul de Genetică,
Fiziologie şi Protecţie a Plantelor

Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) al Academiei a fost vizitat, recent, de către viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vlad Loghin, în vizita sa fiind însoţit de şefii de direcţii din cadrul Ministerului, Tatiana Nistorică şi Mihail Suvac.

 

În cadrul vizitei, o atenţie aparte a fost acordată experienţei de câmp ce include câteva forme hibride de stuf chinezesc, numit şi „iarba elefantului” (Miscanthus giganteus),  iarbă energetică considerată una dintre cele mai atractive în acest scop. Potrivit directorului IGFPP, dr.hab. Vasile Botnari, cercetările se realizează în cadrul unui acord de colaborare cu savanţi de la Universitatea Aberystwyth (Marea Britanie) şi are drept scop studierea condiţiilor de adaptare şi tehnologiilor de cultivare a plantelor Miscanthus giganteus.

 

Oaspeţii au vizitat şi terenurile experimentale, plantate cu sorg, unde savanţii au demonstrat că, condiţiile climatice extremale din vara acestui an, nu au influenţat negativ cultura sorgului – planta de perspectivă pentru agricultura ţării. Sub conducerea şi cu participarea nemijlocită a doctorului Gheorghe Moraru s-a creat un genofond vast ce include 18 hibrizi de sorg, omologaţi în Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, Kazahstan şi Republica Belarus.

 

O realizare, ce merită  a fi menţionată este crearea sorizului, plantă ce posedă endospermul bobului sticlos asemănător orezului. Hibrizii de soriz, susţine specialistul, permit obţinerea recoltelor garantate de boabe la nivelul porumbului, iar bobul de soriz este utilizat în industria alimentară, similar produselor din bob de orez: crupe întregi şi brizate, griş, făină, amidon, bere, nutreţuri combinate etc. Sursa precizează că randamentul crupei, grişului şi făinii din bobul de soriz atinge 75-82%, pe când din orez 53 – 63% şi respectiv 1,5-1,7% - a grişului din grâu.

 

Un rezultat de perspectivă reprezintă utilizarea reuşită a heterozigotiei în diferite scheme de hibridare la sorgul zaharat ce a permis crearea a 4 hibrizi (SAŞM-1 - SAŞM-4) cu productivitatea biomasei de până la 80-90 t/ha în condiţii fără irigare. Hibrizii de sorg suportă suficient salinizarea solului, asimilează din atmosferă până la 50-55 t/ha CO₂, sunt rezistenţi la polignire şi adaptaţi la cultivarea şi recoltarea mecanizată.

 

Viceministrul Loghin s-a arătat impresionat de rezultatele obţinute de colaboratorii IGFPP, remarcând totodată numărul mic de persoane care păstrează soiurile cele mai tradiţionale, dar creează şi altele noi. Oficialul a recunoscut că fondurile alocate pentru atare activitate sunt insuficiente, dar a promis să încerce identificarea unor surse pentru a facilita măcar puţin activitatea din cadrul Institutului şi a avea o colaborare mai intensă de viitor.

 

Impresionat de spectrul de plante, de varietăţile de  hibrizi, în special, hibrizi de sorg a rămas şi şeful Direcţiei politici de producere şi reglementări de calitate a produselor vegetale din cadrul Ministerului, dl Mihail Suvac. Dumnealui a specificat că în condiţiile foarte drastice de secetă, culturile se simt foarte bine, au o rezistenţă sporită şi consideră că acestea urmează să fie promovate pentru producătorii agricoli, în special, pentru cei care activează în domeniul animalier, dar şi pentru cei care intenţionează se practice producţia de energie, bioenergie. Demnitarul a concluzionat că Institutul are ce arăta, trebuie doar ca produsele să fie promovate mai insistent.

 

Ideea promovării acestor culturi a fost reiterată şi de către Tatiana Nistorică, şef al Direcţiei politici de producţiei, reglementări de calitate a produselor de origine animală. Domnia Sa susţine că ceea ce ţine de sorg şi speciile create la institute trebuie să fie promovate, inclusiv, in cadrul unor întâlniri cu fermierii din sectorul zootehnic. În acest context, dna Nistorică i-a propus dr. Moraru să facă o prezentare despre cultura sorgului şi avantajele acestei culturi pentru fermieri, considerând că este foarte important ca fermierul să cunoască realizările ştiinţei în acest domeniu şi care sunt beneficiile acestora.

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AŞM