Institutul de Genetică,
Fiziologie şi Protecţie a Plantelor

Prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu a efectuat o vizită de lucru, la 15 iulie 2015, la loturile experimentale ale Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) al AŞM. În vizita sa, prim-vicepreşedintele a fost însoţit de acad. Teodor Furdui, preşedintele Sfatului Academicienilor, prim-vicepreşedinte de onoare al AŞM.

Directorul IGFPP, dr.hab. Vasile Botnari le-a prezentat oaspeţilor rezultatele obţinute de cercetătorii institutului în domeniul ameliorării culturilor cerealiere, leguminoase, legumicole, plantelor aromatice şi medicinale. În acest sens, au fost prezentate realizările privind ameliorarea plantelor aromatice şi medicinale, precum şi menţinerea, evaluarea şi reproducerea colecţiei acestor culturi (în total cca 225 taxoni). Cercetătorii au precizat că în anul curent, în culturile comparative de concurs sunt cercetate soiurile de provenienţă hibridă de Salvia sclarea L. în anul I-îi de vegetaţie (10 soiuri) şi al II-lea (8 soiuri), caracterizate prin diferită rezistenţă la secetă şi iernare, conţinut sporit de ulei esenţial în materia primă, cu perioada de recoltare timpurie, medie şi tardivă. Cercetările de ameliorare la levănţică includ 235 hibrizi F1. Totodată, se reproduce material semincer prebază, bază pentru implementarea soiurilor perspective.

Oaspeţii au vizitat şi sectoarele experimentale ce cuprind culturile cerealiere, unde, după un şir de parametri fiziologici, biochimici, agronomici, a fost realizată selectarea celor mai performante genotipuri de triticale, grâu durum şi comun, orz, secară. Fiind în toiul secerişului, cercetătorii institutului sunt în aşteptarea rezultatelor finale ce includ recolta şi calitatea boabelor. De asemenea, sunt evaluate noi genotipuri de triticale hexaploide în vederea obţinerii formelor perspective în baza caracterelor de productivitate, rezistenţă la secetă, maladii, calitate.

Impresionantă s-a dovedit a fi anvergura cercetărilor ce includ colecţia formelor de triticale hexaploide (30 genotipuri); câmpul de hibridări (18 soiuri de secară, 32 – de triticale şi 40 – grâu comun); 47 hibrizi F1 și 48 hibrizi F2 din combinaţii de diferită proveninţă, 258 forme în F3 din 55 combinaţii. În câmpul de selecţie au fost apreciate 1208 linii din 208 combinaţii, iar în câmpul de control – 53 de forme și de concurs – 10. În anul curent a continuat multiplicarea soiurilor de triticale omologate de perspectivă pentru agricultura Republicii Moldova – soiurile Ingen 33, Ingen 35, Ingen 93 şi Ingen 40.

De menţionat şi faptul că în vederea creării şi evaluării liniilor consangvinizate şi androsterile de sorg se realizează studierea comparativă a productivităţii şi plasticităţii ecologice a hibrizilor omologaţi de sorg de selecţie autohtonă şi a altor instituții de peste hotare ce include 21 de hibrizi, 2 hibrizi autohtoni de sorg x iarba de Sudan, un soi autohton omologat de sorg pentru mături şi 11 hibrizi de sorg zaharat.

Rezultate demne de atenţia conducerii au fost şi cele din domeniul ameliorării culturilor leguminoase (soia) şi legumicole (tomate). Au fost prezentate şi liniile de porumb inductoare de haploidie, caracterizate prin-un nivel sporit de inducere a haploidiei (9-15%), comparativ cu cele existente.

Conducerea Academiei a rămas impresionată de multitudinea culturilor cerealiere şi starea sectoarelor experimentale. Prim-vicepreşedintele Tighineanu a menţionat, în acest sens, eforturile depuse de cercetătorii IGFPP, în vederea realizării ştiinţifico-metodologice înalte a proiectelor de cercetare. În primul rând, academicianul a remarcat componenta fundamentală foarte puternică care induce la raţionamentul că Institutul are mari perspective, graţie cercetărilor fundamentale care stau la baza investigaţiilor. Toate realizările Institutului, inclusiv, în colaborare cu partenerii de peste hotare (SUA, Marea Britanie, Franţa) denotă faptul că acesta este un institut lider în cadrul instituţiilor academice şi are o perspectivă de dezvoltare clară. Totodată, prim-vicepreşedintele a ţinut să specifice că aceste rezultate se datorează nemijlocit managementului iscusit al directorului Vasile Botnari, puterii de convingere, care a reuşit să consolideze colectivul, constituit din trei institute şi să-l orienteze spre cercetări de mare importanţă ştiinţifică şi practică pentru ţară.

Domnia Sa a exprimat doleanţa ca factorii decizionali, miniştri, şefi de departamente, preşedinţi ai comisiilor parlamentare de profil să viziteze aceste loturi experimentale şi să se convingă că în Republica Moldova, în domeniul respectiv se face ştiinţă de cea mai înaltă calitate. Mai mult, „datorita unor atare rezultate şi cercetări de valoare, noi am fost apreciaţi, am reuşit să ne asociem la programele comunitare şi astăzi concurăm la egal, chiar şi cu acele relativ modeste susţineri financiare, cu parteneri din ţările occidentale”, a precizat academicianul.

Acad. Teodor Furdui a reiterat munca determinată şi eforturile institutului, rezultatele cercetării fiind net superioare anilor precedenţi. Savantul, care mai mulţi ani a avut calitatea de academician-coordonator al secţiei, unde este încadrat acest institut a urmărit cu atenţie evoluţia şi dinamica cercetărilor în cadrul acestuia, remarcând starea terenurilor unde se efectuează cercetările şi plăcerea de a le vizita. Astăzi, mărturiseşte fără ezitare, că odată cu venirea ca cârma institutului a actualului director Vasile Botnari, instituţia a devenit o mândrie a Academiei de Ştiinţe.

În cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) al AŞM activează 198 de cercetători. De menţionat, că recent Institutul a câştigat un grant de la Agenţia pentru eficienţă energetică în valoare de 3 mln lei şi actualmente realizează lucrări de renovare orientate spre conservarea căldurii în laboratoare.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM