Institutul de Genetică,
Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Ministerul Educaţiei,
Culturii şi Cercetării
Doctorul în ştiinţe agricole Gheorghe Moraru la 80 de ani
O viaţă consacrată culturilor de sorg
Doctorul în ştiinţe agricole Gheorghe Moraru la 80 de ani
Născut în anul 1935 în comuna Iurceni, judeţul Lăpuşna, actualmente raionul Nisporeni.
Savant în domeniul ameliorării şi producerii de seminţe a culturilor de sorg. Doctor în ştiinţe agricole (1990).
Născut la 28 aprilie anul 1935 în comuna Iurceni, judeţul Lăpuşna, într-o familie de ţărani, fiind al 5-lea şi cel mai mic copil. A învăţat în şcoala din satul natal până în anul 1949, anul când împreună cu familia au fost deportaţi în regiunea Irkutsk, Rusia.
În pofida greutăţilor şi obstacolelor greu de imaginat, în anul 1953 absolveşte unica şcoală medie din raionul Şitchino, după care a lucrat în calitate de muncitor într-o gospodărie silvică locală la colectarea răşinii din pădurile de conifere.
Ingenios şi captivat de tendinţa de a acumula cunoştinţe profunde, tânărul Gheorghe Moraru îşi face studiile la Colegiul de Geologie din oraşul Irkutsk. Spre marea bucurie,în martie 1956, familia a fost reabilitată şi se întoarce la patrie, unde continuă studiile la Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chişinău.
Datorită perseverenţei şi insistenţei demonstrată pe perioada studiilor şi având ca îndrumători aşa personalităţi notorii ca: A. E. Kovarschii, G. M. Şecun, L. S. Maţuc, D. D. Verderevschii, I. I. Prinţ, M. I. Sidorov, M. F. Lupaşcu ş.a., domnul G. Moraru a obţinut o bună pregătire teoretică şi practică. Un rol important în formarea profesiei au jucat lucrările practice efectuate în întreprinderile agricole din ţară si nu în ultimul rând participarea pe parcursul lunilor de vară (1957-1958) pe lanurile desţelenite din Kazahstan la aratul cu tractorul şi recoltarea cerealelor cu combina.
După absolvirea Institutului Agricol din Chişinău (1961), obţine calificarea de inginer–agronom şi este repartizat în câmpul muncii în Gospodăria Experimentală raională în numele „ Micurin”, raionul Nisporeni în calitate de agronom, responsabil de culturile de câmp. În anul 1962 la propunerea conducerii raionului, a fost transferat în gospodăria colectivă „Kotovschii” (cea mai mare gospodărie agricolă din raion) în calitate de adjunct al Preşedintelui Cârmuirii, dar şi agronom principal, unde prin colaborare cu Institutul de Proiectare în domeniul cadastrului funciar a fost urgentată proiectarea şi implementarea asolamentelor, reconstruirea suprafeţelor plantaţiilor multianuale.
Primii paşi în cercetare i-a întreprins la Catedra de Ameliorare a Institutului Agricol din Chişinău (1964-1966) în calitate de doctorand. Investigaţiile iniţiate în cadrul temei de doctorat, sub conducerea academicianului A. E. Kovarschii, au fost orientate spre ameliorarea şi studiul rezistenţei sorgului la temperaturi scăzute.
În activitatea sa ştiinţifică parcurge toate treptele – de la cercetător științific inferior şi superior, până la șef de laborator. Aşa, după finisarea studiilor doctorale a activat, până în anul 1972, în calitate de cercetător ştiinţific inferior în cadrul Secţiei de Genetică a AŞM. Ulterior este angajat, prin concurs (1973), în funcţie de cercetător ştiinţific superior la Staţiunea Experimentală de Ameliorare a Institutului Agricol din Chişinău. În perioada aa.1974 - 2006 activează în calitate de sef al Laboratorului de Creare a Materialului Iniţial de Ameliorare a Culturilor de Sorg în Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg al Asociaţiei Ştiinţifice de Producere „Hibrid”. Indiscutabil este aportul doctorului Gheorghe Moraru la crearea unui set valoros de linii consangvinizate şi androsterile, pe baza cărora în colaborare cu doctorul în ştiinţe agricole Oleg Solonenco, şeful Secţiei de Ameliorare a Culturilor de Sorg a institutului nominalizat, au fost creaţi şi omologaţi 14 hibrizi de sorg.
Fiind înzestrat cu deosebite calităţi, muncind migălos, cu dăruire de sine, dragoste în ceea ce şi-a plănuit, pe parcursul vieţii a desfăşurat o activitate fructuoasă, multilaterală.
Munca cu abnegaţie i-a permis de a acumula un vast material experimental în domeniul ameliorării culturilor de sorg, ce a servit ca bază de a susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe agricole (1990), specialitatea 06.01.05 – ameliorarea plantelor şi producerea de seminţe la tema: „Crearea materialului iniţial pentru selecţia culturilor de sorg în condiţiile Moldovei şi perfecţionarea procesului de ameliorare”.
În baza rezultatelor obţinute au fost elaborate metode şi procedee de ameliorare şi cultivare a culturilor de sorg.
Paralel cu activitatea de cercetare doctorul Gh. Moraru s-a manifestat şi ca manager iscusit, activând din a.2007 până în a. 2013 în calitate de şef Laborator a Culturilor de Sorg, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM.
Doctorul Gh. Moraru posedă calităţi organizatorice, ceea ce demonstrează activitatea sa în ultimii 10 ani, în calitate de director a 5 proiecte de transfer tehnologic, destinate cultivării şi utilizării culturilor de sorg. Proiectele conduse de dumnealui s-au finalizat cu producerea seminţelor certificate de sorg de categorii superioare şi de generaţia întâi.
La momentul actual îşi continuă activitatea sa fructuoasă în funcţie de cercetător ştiinţific coordonator – şef al grupului „Culturile de sorg” al Laboratorului Genetica Rezistenţei Plantelor al Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM. În această perioadă au fost continuate cercetările ştiinţifice de ameliorare a culturilor de sorg, soldate cu omologarea 4 hibrizi performanţi în Republica Moldova.
Sub conducerea şi participarea nemijlocită a doctorului Gheorghe Moraru s-a creat un genofond vast ce constituie peste 2,4 mii linii consangvinizate şi androsterile de sorg pentru boabe, sorg zaharat şi sorg pentru mături.
Doctorul Gh. Moraru permanent a fost membru al Consiliului Ştiinţific a instituţiilor nominalizate, pe parcursul multor ani membrul Secţiei culturilor de sorg a Academii Agricole din Uniunea Sovieticăşi a Centrului de Ameliorare din Sud–Vest cu sediul în oraşul Odessa (Ucraina). Actualmente este membru al Academiei Internaţionale de Ecologie şi Siguranţă a Vieţii (IAEPS), Rusia.
A participat cu rapoarte şi comunicări la peste 41de simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale.
Realizările investigaţiilor obţinute au fost reflectate în peste 60 publicaţii ştiinţifice, inclusiv în 4 recomandări privind cultivarea culturilor de sorg în Republica Moldova. Este autor a 18 hibrizi de sorg omologaţi în Republica Moldova,Ucraina, Federaţia Rusă, Kazahstan şi Republica Belarus.
Relevanţa cercetărilor realizate este confirmată de 11 brevete de invenţii şi certificate de inovaţie, care au fost prezentate la Saloane şi Expoziţii Naţionale şi Internaţionale şi menţionate cu diplome şi medalii.
Drept realizare deosebită a Domnului doctor Gheorghe Moraru este crearea unei noi plante de sorg cu endospermul bobului sticlos, asemănător cu orezul şi numită de autor – soriz, prin îmbinarea cuvintelor Sorghum oryzoidum. Implementarea a 4 hibrizi omologaţi de soriz în Republica Moldova şi alte ţări, permite obţinerea recoltelor garantate de boabe la nivelul porumbului, dar bobul de soriz este utilizat în industria alimentară, similare produselor din bob de orez: crupe întregi şi brizate, griş, făină, amidon, bere, nutreţuri combinate etc. Randamentul crupei, grişului şi făinii din bob de soriz atinge 75 – 82%, pe când din orez este de 53 – 63% şi respectiv 1.5 – 1.7% - a grişului din grâu. Conţinutul de proteine în aceste produse constituie 9,4 – 10,6 % (la orez 6,5 – 8,5 %), grăsimi 0,2 – 0,5 % şi amidon 82 – 88%.
În colaborare cu savanţii Universităţii Tehnice din Republica Moldova sunt elaborate tehnologii de fabricare din soriz a produselor aglutenice pentru bolnavii de celiacă: pâine, pandişpan, biscuiţi, clătite, iaurt şi băuturi combinate.
Ţinând cont de particularităţile nominalizate, bobul de soriz cultivat în ţara noastră, poate deveni în anii apropiaţi o sursă preţioasă autohtonă pentru alimentaţia populaţiei şi un produs avantajos pentru export, în primul rând în ţările arabe şi africane, unde bobul de sorg şi orezul din timpuri străvechi reprezintă pâinea tradiţională de toate zilele a populaţiei băştinaşe.
Drept rezultat de mare perspectivă obţinut de către jubiliar reprezintă utilizarea reuşită a heterozigotii Aa1în hibridarea sorgului zaharat prin metode tradiţionale de ameliorare. Acest procedeu a permis crearea a 4 hibrizi omologaţi cu productivitatea biomasei de până la 80-90 t/ha în condiţii fără irigare şi peste 130 – 140 t/ha- la irigare. Hibridul Porumbeni 4 în testarea internaţională a sorgului zaharat a Uniunii Europene în anul 2008 s-a evidenţiat ca lider după productivitate, acumulând biomasa de 184 t/ha.
Datorită similarității proprietăţilor morfologice (înălţimea plantei, grosimea tulpinii ş. a.) şi agronomice, inclusiv şi a utilizării biomasei plantelor hibrizilor respectivi, cu cea a plantelor trestiei de zahar, hibrizii de acest tip au fost denumiţi de către Gh. Moraru ca sorg – trestie (sorgreed în limba engleză), respectiv sorgrid în limba română. Procedeul de obţinere a acestui tip de hibrizi de sorg zaharat – sorgrid a fost brevetat în anul 2012.
Hibrizii de sorgrid suportă suficient salinizarea solului, asimilează din atmosferă până la 50-55 t/ha CO2 (pădurile de foioase pe latitudini temperate până la 16 – 18 t/ha/ an CO2), sunt rezistenţi la polignire si adaptivi la cultivarea şi recoltarea mecanizată. Costul de producţie a unei tone de biomasă de sorgrid, cultivată şi transportată la 10 km, la staţia de procesare, constituie 180/270 lei ( 11,92$/17,87$) în preţurile anului 2014, în funcţie de productivitatea plantaţiei şi nivelul de dezvoltare al gospodăriei.
Din biomasa acestor hibrizi, cultivată în diferite zone ale Republicii Moldova, au fost obţinute: bioetanol, sirop glucidic alimentar, nutreţuri valoroase şi peleţi energetici. Actualmente, la unele din produsele enumerate, este elaborată documentaţia tehnică şi tehnologică, organizată multiplicarea formelor parentale şi producerea industrială a seminţei de generaţia întâi.
Din 100 t de biomasă a acestor hibrizi pot fi obţinute: a) la procesarea cu utilizarea liniei tehnologice de prelucrare a trestiei de zahăr – până la 50-55 t de suc (must) cu conţinutul de glucide de 14-16%, iar după stoarcere- 25-30 t de biomasă uscată – bagasă; sau b) la însilozare- furaj cu capacitatea de 19-23 t unităţi nutritive sau materie primă pentru producerea mai mult de 25 mii m³ de biogaz.
Prelucrarea sucului extras din 100 t de biomasă asigură obţinerea a 4,5-5 t/ha de bioetanol prin fermentare, sau 8-10 t/ha de sirop glucidic de calitate similară cu mierea de albine, care cu succes poate înlocui zaharul tradiţional în culinărie, producerea băuturilor răcoritoare şi a îngheţatei.
Din 30 t de bagasă de sorg pot fi obţinute 16-18 mii m³ de biogaz, sau peleţi pentru a produce 15-17 mii kwh de energie electrică şi suplimentar aproximativ aceiaşi cantitate de energie termică. Conform calcului firmei americane „Fuel Makers” (SUA, statul Wisconsin), fostă în calitate de rezident al AITT AŞM, prin folosirea tehnologiei de pirogeneză a biomasei uscate (elaborată în multe ţări ale lumii şi numită prescurtat GL- metodă eficientă de transformare a gazului în lichid), de pe 1 hectar irigabil de sorgrid pot fi obţinute până la 11mi litri de biomotorină sau 17 mii litri de biobenzină.
Competenţa profesională, rezultatele ştiinţifice obţinute de o înaltă valoare teoretică şi aplicativă, au fost recunoscute atât de savanţii din ţară, cât a celor de peste hotare. Implementarea acestor inovaţii în agricultura ţării şi în economia mondială permite deschiderea căilor efective pentru soluţionarea problemelor energetice, ecologice şi alimentare, care devin mai frecvente şi problematice în multe ţări ale lumii.
Cu ocazia aniversării de 80 ani de la naştere, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie al Plantelor, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”şi colegii, exprimă cele mai sincere sentimente de recunoştinţă doctorului în ştiinţe agricole Gheorghe Moraru pentru aportul în dezvoltarea ramurii culturilor de sorg, dorindu-i multă sănătate, prosperitate, ani de viaţă lungă sanogenă şi noi realizări.
Academician Teodor Furdui,
Academician Boris Găină,
Doctor habilitat, Vasile Botnari.
Doctor habilitat Alexandru Rotari,
Doctor habilitat Leonid Voloşciuc,
Doctor Eugenia Cotenco,
Doctor Adelina Dodon