Institutul de Genetică,
Fiziologie şi Protecţie a Plantelor

Conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei a întreprins, la 25 iunie 2013, o vizită de lucru la loturile experimentale şi de multiplicare a soiurilor create în cadrul Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor (IGFP) al AŞM.

În cadrul vizitei, directorul IGFP, dr.hab. Vasile Botnari a prezentat rezultatele ştiinţifice ale institutului, obţinute în menţinerea fondului genetic la diferite culturi cerealiere, precum grâu comun de toamnă şi de primăvară, grâu dur de toamnă şi de primăvară, triticale, secară, orz, ovăz. Dl Vasile Botnari a adus argumente susţinute, potrivit cărora aceste culturi pot asigura o recoltă avansată în diferite condiţii de producere. În special, s-a referit la soiurile de triticale şi secară, cultivate pe soluri cu o bonitate redusă, chiar şi în condiţiile de secetă, cum a fost anul 2012, au asigurat o recoltă de 3,2-4,2 tone la hectar, în condiţii favorabile acestea asigurând 5-6 tone la hectar. Directorul institutului s-a referit şi la rezultatele colaborării cu agenţii economici din sectorul agrar care se ocupă cu multiplicarea seminţelor la soiurile de culturi cerealiere, păstăioase, legumicole, plante aromatice şi medicinale, create în cadrul institutului şi la oportunităţile de extindere a activităţii.

Astfel, conducerea AŞM a luat act de realizările de bază ale cercetătorilor din cadrul Laboratorul genetică aplicată, condus de dr.hab. Galina Lupaşcu. Oaspeţii s-au convins de performanţa înaltă a soiurilor de triticale (autori – dr. Efimia Veveriţă, dr.hab., prof.univ. Petru Buiucli), grâu durum de toamnă (autori – dr. Silvia Rotari, dr.hab., prof.univ.Petru Buiucli). Potrivit savanţilor, aceste culturi sunt create doar la IGFP şi sunt solicitate de diferite gospodării de fermieri. De asemenea, au fost prezentate linii deosebit de valoroase de grâu comun de toamnă care, în condiţiile epifitotice de rugină brună ale anului 2013, au manifestat rezistenţă înaltă la această maladie severă, genotipurile având, totodată, şi indici înalţi de productivitate şi calitate (autor – dr.hab.Galina Lupaşcu).

Un interes deosebit a prezentat şi soiurile leguminoase, valoroase sub aspectul productivităţii şi calităţii – arahide (dr.Aliona Malii), soia (dr.Alexandru Budac), năut, linte, latir (dr.hab.Valentin Celac). Boabele acestor culturi sunt deosebit de solicitate pe piaţa internă a Republicii Moldova, fiind dietetice şi având o larga aplicabilitate în industria alimentară. Doctor habilitat, cercetător ştiinţific principal Valentin Celac a comunicat, că leguminoasele producătoare de boabe (soia, năutul, fasolea, mazărea, lintea, bobul, latirul, fasoliţa şi arahidele) sunt principalele culturi folosite în alimentaţie, ca furaje valoroase, dar şi ca sursă de materie primă pentru industrie. Valoarea alimentară înaltă a boabelor se datorează conţinutului înalt de proteine ieftine şi alţi compuşi chimici necesari pentru organism. Leguminoasele îmbogăţesc solul cu azot, sunt excelenţi premergători în asolamente şi trebuie să constituie în ele 15-20%. Extinderea leguminoaselor este foarte actuală, deoarece sunt rentabile şi au mare cerere pe piaţă. Specialistul susţine că pentru reconsiderarea acestor culturi la institut au fost create 16 soiuri performante, incluse în Registrul Soiurilor: 5 soiuri de soia, 3 de năut, 2 de linte, 2 de fasoliţă, 2 de arahide, 1 de bob şi 1 de latir, la care sunt create seminţe şi pot fi propuse producătorilor.

Dr. hab. Maria Gonceariuc, şef Centru Genetica şi Ameliorarea Plantelor Aromatice şi Medicinale a prezentat soiuri de plante medicinale şi aromatice: Armurariu, soi Argintiu, omologat şi implementat în gospodării ţărăneşti. Specia este importantă prin faptul că se utilizează în tratarea afecţiunilor ficatului; Şerlai, salvie, soi Ambra Plus, în 3 ani de exploatare a plantaţiei se obţin 70 kg/ha de ulei esenţial; Soiuri de levănţică cu productivitate de 150-250 kg/ha ulei esenţial; Soiuri de calendula cu productivitate de 1300 kg/ha flori uscate; Pepiniera de hibrizi şi linii de Salvia sclarea, unde se creează genotipuri noi, perspective.

Preşedintele AŞM s-a arătat plăcut impresionat de rezultatele cercetătorilor institutului, concluzionând că acestea corespund standardelor de efectuare a experienţelor. Domnia Sa a apreciat utilizarea de către savanţi a metodei fiziologice de alimentare a recoltei, menţionând reuşitele în cultivarea soiurilor de triticale. Totodată, preşedintele AŞM a solicitat conducerii institutului ca aceste rezultate importante să fie promovate la nivel de ţară, să fie informaţi producătorii agricoli despre avantajele producerii acestor soiuri. În acest sens, preşedintele AŞM a propus, ca în timpul cel mai apropiat, să fie invitată la loturile experimentale, conducerea ţării pentru a da aprecierea necesară rezultatelor ştiinţifice obţinute de colaboratorii institutului, sugerând, totodată, identificarea metodelor de protejare a producţiei autohtone care nu cedează cu nimic celei străine, poate dimpotrivă.

Conducerea institutului conştientizează că aşteptările societăţii sunt mari, exprimând certitudinea că, colaboratorii instituţiei vor depune şi în continuare eforturi susţinute în menţinerea acestui fond genetic, reiterând în acelaşi timp, doleanţa creării unei baze materiale care ar corespunde cerinţelor actuale.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM